Definify.com
Webster 1913 Edition
Sari
Definition 2024
sări
sări
Romanian
Verb
a sări (third-person singular present sare, past participle sărit) 4th conj.
- to jump
Conjugation
conjugation of sări (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a sări | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | sărind | ||||||
| past participle | sărit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | sar | sări | sare | sărim | săriți | sar | |
| imperfect | săream | săreai | sărea | săream | săreați | săreau | |
| simple perfect | sării | săriși | sări | sărirăm | sărirăți | săriră | |
| pluperfect | sărisem | săriseși | sărise | săriserăm | săriserăți | săriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să sar | să sări | să sară | să sărim | să săriți | să sară | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | sari | săriți | |||||
| negative | nu sări | nu săriți | |||||
Derived terms
- sărire
- săritură