Definify.com
Definition 2024
răsuci
răsuci
Romanian
Verb
a răsuci (third-person singular present răsucește, past participle răsucit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of răsuci (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a răsuci | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | răsucind | ||||||
| past participle | răsucit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | răsucesc | răsucești | răsucește | răsucim | răsuciți | răsucesc | |
| imperfect | răsuceam | răsuceai | răsucea | răsuceam | răsuceați | răsuceau | |
| simple perfect | răsucii | răsuciși | răsuci | răsucirăm | răsucirăți | răsuciră | |
| pluperfect | răsucisem | răsuciseși | răsucise | răsuciserăm | răsuciserăți | răsuciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să răsucesc | să răsucești | să răsucească | să răsucim | să răsuciți | să răsucească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | răsucește | răsuciți | |||||
| negative | nu răsuci | nu răsuciți | |||||