Definify.com
Definition 2025
beirnan
beirnan
Old English
Verb
beirnan
Conjugation
Conjugation of beirnan (strong class 3)
| infinitive | beirnan | tō beirnanne |
|---|---|---|
| indicative | present | past |
| 1st-person singular | beirne | bearn |
| 2nd-person singular | beirnest | beurne |
| 3rd-person singular | beirneþ | bearn |
| plural | beirnaþ | beurnon |
| subjunctive | present | past |
| singular | beirne | beurne |
| plural | beirnen | beurnen |
| imperative | ||
| singular | beirn | |
| plural | beirnaþ | |
| participle | present | past |
| beirnende | (ġe)beurnen | |