Definify.com
Definition 2024
întoarce
întoarce
Romanian
Verb
a întoarce (third-person singular present întoarce, past participle întors) 3rd conj.
Conjugation
conjugation of întoarce (third conjugation)
| infinitive | a întoarce | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | întorcând | ||||||
| past participle | întors | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | întorc | întorci | întoarce | întoarcem | întoarceți | întorc | |
| imperfect | întorceam | întorceai | întorcea | întorceam | întorceați | întorceau | |
| simple perfect | întorsei | întorseși | întoarse | întoarserăm | întoarserăți | întoarseră | |
| pluperfect | întorsesem | întorseseși | întorsese | întorseserăm | întorseserăți | întorseseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să întorc | să întorci | să întoarcă | să întoarcem | să întoarceți | să întoarcă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | întoarce | întoarceți | |||||
| negative | nu întoarce | nu întoarceți | |||||