Definify.com
Definition 2024
saluta
saluta
Italian
Verb
saluta
Romanian
Etymology
Borrowed from Italian, Latin salutare. Compare the inherited doublet săruta (“to kiss”).
Verb
a saluta (third-person singular present salută, past participle salutat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of saluta (first conjugation, no infix)
| infinitive | a saluta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | salutând | ||||||
| past participle | salutat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | salut | saluți | salută | salutăm | salutați | salută | |
| imperfect | salutam | salutai | saluta | salutam | salutați | salutau | |
| simple perfect | salutai | salutași | salută | salutarăm | salutarăți | salutară | |
| pluperfect | salutasem | salutaseși | salutase | salutaserăm | salutaserăți | salutaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să salut | să saluți | să salute | să salutăm | să salutați | să salute | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | salută | salutați | |||||
| negative | nu saluta | nu salutați | |||||