Definify.com
Definition 2024
grăbi
grăbi
Romanian
Verb
a grăbi (third-person singular present grăbește, past participle grăbit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of grăbi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a grăbi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | grăbind | ||||||
| past participle | grăbit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | grăbesc | grăbești | grăbește | grăbim | grăbiți | grăbesc | |
| imperfect | grăbeam | grăbeai | grăbea | grăbeam | grăbeați | grăbeau | |
| simple perfect | grăbii | grăbiși | grăbi | grăbirăm | grăbirăți | grăbiră | |
| pluperfect | grăbisem | grăbiseși | grăbise | grăbiserăm | grăbiserăți | grăbiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să grăbesc | să grăbești | să grăbească | să grăbim | să grăbiți | să grăbească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | grăbește | grăbiți | |||||
| negative | nu grăbi | nu grăbiți | |||||