Definify.com
Definition 2024
confunda
confunda
Portuguese
Verb
confunda
- first-person singular present subjunctive of confundir
- third-person singular present subjunctive of confundir
- third-person singular imperative of confundir
Romanian
Etymology
Borrowing from French confondre, Latin confundere, and adapted in conjugation to înfunda, cufunda.
Verb
a confunda (third-person singular present confundă, past participle confundat) 1st conj.
- to confuse
Conjugation
conjugation of confunda (first conjugation, no infix)
| infinitive | a confunda | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | confundând | ||||||
| past participle | confundat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | confund | confunzi | confundă | confundăm | confundați | confundă | |
| imperfect | confundam | confundai | confunda | confundam | confundați | confundau | |
| simple perfect | confundai | confundași | confundă | confundarăm | confundarăți | confundară | |
| pluperfect | confundasem | confundaseși | confundase | confundaserăm | confundaserăți | confundaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să confund | să confunzi | să confunde | să confundăm | să confundați | să confunde | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | confundă | confundați | |||||
| negative | nu confunda | nu confundați | |||||