Definify.com
Definition 2025
carricatus
carricatus
Latin
Participle
carricātus m (feminine carricāta, neuter carricātum); first/second declension
Inflection
First/second declension.
| Number | Singular | Plural | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Case / Gender | Masculine | Feminine | Neuter | Masculine | Feminine | Neuter | |
| nominative | carricātus | carricāta | carricātum | carricātī | carricātae | carricāta | |
| genitive | carricātī | carricātae | carricātī | carricātōrum | carricātārum | carricātōrum | |
| dative | carricātō | carricātō | carricātīs | ||||
| accusative | carricātum | carricātam | carricātum | carricātōs | carricātās | carricāta | |
| ablative | carricātō | carricātā | carricātō | carricātīs | |||
| vocative | carricāte | carricāta | carricātum | carricātī | carricātae | carricāta | |