Definify.com
Definition 2024
ameți
ameți
See also: ameti
Romanian
Verb
a ameți (third-person singular present amețește, past participle amețit) 4th conj.
- to make dizzy, flustered, intoxicated, stun
Conjugation
conjugation of ameți (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a ameți | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | amețind | ||||||
| past participle | amețit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | amețesc | amețești | amețește | amețim | amețiți | amețesc | |
| imperfect | amețeam | amețeai | amețea | amețeam | amețeați | amețeau | |
| simple perfect | ameții | amețiși | ameți | amețirăm | amețirăți | amețiră | |
| pluperfect | amețisem | amețiseși | amețise | amețiserăm | amețiserăți | amețiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să amețesc | să amețești | să amețească | să amețim | să amețiți | să amețească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | amețește | amețiți | |||||
| negative | nu ameți | nu amețiți | |||||